Orasul.ro. Excursie Foto: Metrou

"Metrou 1996, '97, '98, '99 si asa mai departe...
Atentie se-nchid usile
Urmeaza statia Eroii Revolutiei
Cu peronul pe partea dreapta."

"Bucureşti 1975, undeva pe Splai în apropiere de Cotroceni. Un ţăran venit din Moldova spărgea strada pentru un viitor şantier. Un băiat de Bucureşti îl întreabă: “Băi, nea Ioane, ce faci dumneata acolo?”, “Scot chetrele astea, nu vezi?”, “Lasă chetrele, spune-mi ce lucrare se execută, ce va fi în final?”, “Metrău!”, “Bine, şi ce e ăla Metrou?”, “Metrău, dracu ştie!?”, conchide nea Ion."

O noua postare datorata lui Andrei Barsan si http://www.orasul.ro/. Prin intermediul lor am reusit sa ajung sa pozez intr-un loc unde, in mod normal, fotografiatul este interzis: metroul bucurestean.
Primul om care s-a ocupat de studii privind metroul a fost Dimitrie Leonida, prin anii '30. Inaugurarea avea sa vina abia in noiembrie 1979, o noua ctitorie a Epocii de Aur (lucrarile incepusera la 20 septembrie 1975). Existau 6 statii: Semanatoarea, Grozavesti, Eroilor, Izvor, Piata Unirii si Timpuri Noi.
In prezent, Metroul bucurestean are 66.95 km de cale dubla, 4 magistrale si 49 de statii. Din nefericire, se pare ca ii bate gandul sa se apuce de metrou si in Drumul Taberei, si zau ca nu e necesar, traficul e destul de nenorocit si asa, fara interventia lor, si pe cuvant ca verdeata existenta nu e prea multa.
Revenind la excursia noastra, ea s-a desfasurat pe traseul P-ta Unirii 1 - Titan, Titan - Nicolae Grigorescu, Nicolae Grigorescu - Anghel Saligny si retur, Nicolae Grigorescu - Dristor 1, Dristor 2 - Piata Victoriei 2, tot acest traseu pe durata a 2 ore, 2 ore jumatate, insotiti de un reprezentant Metrorex, pentru protectia anti badeangarzi zelosi.
La ora 9.00 (+15 min) ne-am strans toti cei 10, din totalul de 11 vajnici exploratori subterani, la Dispeceratul de la Unirii 1, si pe rame inainte, da-i bataie.
Inceputul se prezenta sub auspicii favorabile, o colega fotografa draguta (nu era cu noi) imi zambea de pe un perete si ma indemna sa zambesc si eu la ea in timp ce imi facea o poza. Ne-am pozat reciproc, n-am facut schimb de adrese de mail si numere de telefon si am plecat mai departe care cum putea (din pacate, ea cred ca mai e si azi agatata pe acel perete):

Intre timp soseste metroul la peronul celalalt, fuga, fuga la imbarcare... Atentie se inchid usile! Urmeaza statia Titan cu peronul central:

Vine metroul... A trecut metroul:


La naiba, pe asta l-am scapat.. Nu-i de mirare, la ce viteza are... Oricum era prea monocrom, vedeti voi mai incolo metrou adevarat:

E voila, curcubeul aromelor IVA:


Hmmm... Cat naiba o fi ceasul? 10.02 sau 3.48?

Asa imi trebuie, daca ma uit dupa ceasuri, l-am pierdut si pe asta...

Introduceti cartela (sa fie valabila si cu banda magnetica in dreapta, da?)

Start running ca se aude metroul

Dar nu treceti de usa

Ca ajungeti aici

Si apoi veti ajunge sa folositi poarta asta

Contrar afisajului, nu suntem pe Marte, si nici la Paris, ci in Bucuresti, Pamant, aproape de iesirea spre A2:

Si statia care poarta numele domnului Teclu (tin sa multumesc pe aceasta cale conducerii Metrorex, care m-a ajutat sa imi umplu o lacuna a culturii mele generale prin denumirea in acest fel a statiei respective):

Un loc pe scaun? Nu, multumesc. Calatoresc in picioare...

Cateva poze cu pozografii in actiune...
Flori Jianu pozand...

'Ai de poza mea.... Ce s-a ales de ea...

Fotografiem tot, nu ne scapa nimic, eu tin fata, tu acopera spatele...

Urca-te, Urca-te, Urcaaa-teeeeee!!!

O perspectiva a Pietei Victoria, lipsita de imaginea sinistra a Guvernului

Cateva exercitii de expunere prelungita:












Aceasta a fost excursia la metrou, dar ziua nu avea sa se opreasca aici, a urmat si un bonus, o excursie la URAC, dar despre ea intr-un episod viitor.
Enjoy!

Orasul.ro. Excursie foto: Obor - Aviatorilor

Ave din nou,
In weekendul ce a trecut am iesit la o noua tura de pozareala cu cei de la orasul.ro. Traseul a fost Stefan cel mare - Lizeanu - Maica Domnului - Floreasca - Statia de metrou Aviatorilor. O zona cu puternice contraste mai ales intre Lizeanu - Maica Domnului si Floreasca.
A fost o vreme caineasca, cu ninsoaare si frig si vant, de ziceai ca se pregateste sa vina Craciunul, nu Pastele. Apropo de asta, aveti cumva o harta a drumului spre Pol sa i-o dam cumetrei Iarna, ca am senzatia ca s-a ratacit pe la noi si eu unul nu as vrea sa il vad pe Iepurasul de Paste cum ingheata de frig, ca sigur angajatorii lui au omis sa ii ia si echipament de iarna in conditiile pseudo crizei actuale.
Intalnirea a fost in fata magazinului Bucur Obor, unde, spre marea mea surprindere, erau deja in asteptare un numar enorm de pasionati de foto avand in vedere conditiile meteo. Mai jos vedeti cam ce turna de sus, ca sa va faceti o idee:

Intre timp aparuse si pretenul Mihai, pe care am reusit sa il conving sa participe la aceasta excursie, si da-i bataie spre Fane Babanu' cu gasca.


Fane (voi s-ar putea sa il stiti sub denumirea de Stefan cel Mare), sfios, cum il prezinta si istoria nu a vrut sa ne tina prea mult cu el si ne-a facut un vant la dreapta spre Masina cu Paine (probabil ii era ca ne e foame, si nu se insela omul prea tare). Inainte sa dispara din orizontul nostru vizual, ne-a facut cadou o imagine a sa in ajunul bataliei, cotropit de fulgii de nea, de masini si de outdoor-uri:

Pe Masina de Paine si pe strazile adiacente ne-a intampinat un peisaj demn de "Dupa blocurile gri stam noi, majoritatea, sunt mai inalte la sosea sa nu se vada foamea, sa nu se vada baietii care-i prostesc pe prosti" (atentie versuri explicite daca dati click pe link):

(Remarcati va rog termopanele, va rog. Adicatelea, mizerie, mizerie, dar sa fie cu prestanta, ce cascheta lu' nea Puiu)

La 2 pasi de Stefan cel Mare, in spatele blocurilor gri am descoperit o ruina, de care stiam de ceva timp, cu care insa nu ma intalnisem niciodata pana acum. Ruina respectiva este monument istoric, prima moara cu aburi din Bucuresti, un complex ce isi are inceputurile la 1853. Cu o suprafata initiala de 5,41 hectare, redusa apoi la 4,7 hectare, zona prezinta un interes deosebit pentru nenorocitii care nu stiu cum sa mai fure si sa calce pe cadavre pentru a baga niste copeici in buzunare... In concluzie, desi monument istoric, a fost lasata in paragina si prada jafului si distrugerii. Pentru ca nu o pot darama pe fata din cauza statutului de monument, se fac a nu vedea jaful care se face aici si slabirea structurii de rezistenta. Au incercat si cu focul in 2008, dar batranica se tine bine si refuza sa se dea batuta in fata lichelelor. Desi se gasesc bani pentru tot felul de rahaturi, desi platim km de autostrada la preturi cu care in Occident s-ar construi 10 km de autostrada, desi dam o gramada de bani pentru peticirea drumurilor, peticire care rezista pana la prima ploaie, si apoi dam iarasi bani pentru "mentenanta" lor, pentru acest monument istoric, unic, nu se gasesc bani sa fie refacut si pazit. Daca ar fi dupa mine, as pune paza militara acolo, care sa impuste pe loc orice trecator. Sa va stea in gat si sa va luati caramizi pentru cavou de aici, ma!

Scuzati iesirea in decor dar m-a luat nitel valul, mai ales cand imi aduc aminte cum se distrug monumentele istorice din tara asta, sau chiar tara cu totul cand e rost de bani (vezi cazul Rosia Montana).
Gata... Happy thoughts... Serenity now

O poza de arhiva si cu Mihai. Misu, tine bine de poza asta, sa ai ce arata la copii peste ani, cand Moara va ramane o simpla amintire:

Am iesit nevatamati din incinta Morii si am continuat slalomul printre gropi, mocirla, zapada, masini si trecatori grabiti, spre Maica Domnului. Aici, acelasi peisaj extraordinar cu "vile" si cu baietasi de dupa blocuri si creatiile lor:

Am continuat plimarea la pas pe Ghica Tei unde ne-a iesit in cale "misterioasa grabita cu umbrela de ploaie" (ma rog, de ninsoare, dar arata la fel)

Pasii ne-au putat apoi spre Parcul Circului, pe unde nu mai intrasem de ani buni. Si acesta a ajuns sa fie dominat de un bloc turn care depaseste cam toate cladirile din zona (cum o fi luat aprobarile) si care era sa sece lacul din Circ (nu stiu daca a fost rezolvata problema, apa mai era deocamdata)

Cate o fi vazut batranul din imagine? El insa nu dispera si ne face senin semnul lui Churchill. "V" de la Victorie.

Am identificat si un cuplu de prieteni buni, dar care au tinut sa fie pozati separat, pentru a nu da nastere la banuieli (se pare ca familiile nu sunt de acord cu legatura lor, dar asta ramane secretul nostru, va rog): El, un superb exemplar masculin blond (fetelor e luat)

si Ea, o superba roscata curtata de toti menestrelii din zona respectiva (am auzit ca si celebrul Adita Simionescu ar avea casa pe acolo si o curteaza)

Plimbarea a continuat cu o oprire la celebrul lant de mancaruri rapide cu M-ul galben, unde ne-am hodinit si incalzit nitel si apoi Mihai cu mine si cu un alt Mihai ne-am despartit de grup, luand la pas compozitorii din zona respectiva si sfarsind excursia in fosta groapa de zarzavagii din Bucuresti actualmente o groapa plina de zarzavaturi
Cam asta ar fi iesirea de sambata. Multumiri lui Andrei Barsan pentru prilejurile oferite si asteptam si urmatoarele excursii.
Pana data viitoare, Enjoy it!